Care stres este mai de temut, cel acut sau cel cronic?
In stresul avut exista o faza scurta de adaptare. Apare alerta, alarma, dar dureaza putin timp, organismul isi poate asigura singur homeostazia. Atunci cand stresul este cronic, e ca picatura chinezeasca, iar capacitatile de adaptare ale organismului sunt depasite. Un astfel de stres nu este foarte intens, dar e zilnic: program prea dificil de munca, o situatie apasatoare in familie, o lipsa a banilor permanenta. Apare asa numitul sindrom „burn-out”, de epuizare totala, de ardere, cand persoana nu mai este motivata, cand nu mai are energie, si acesta este momentul in care stresul devine o problema de sanatate.

Ce manifestari pot aparea in urma stresului cronic?
Pot aparea astenia, oboseala cronica, depresia, scad functiile intelectuale, concentrarea, apare izolarea afectiva si fizica de ceilalti, de membrii familiei. Pot aparea tulburari somatice: omul nu mai are timp sa se alimenteze; digestive, cardiovasculare, dermatologice. Oamenii ajung foarte greu la psiholog sau la psihiatru. De obicei merg la medicul de familie, care recomanda in primul rand un set de analize complet. Apoi pacientul se imbuiba cu medicamente si consultatii medicale, dar nu depisteaza cauza.

Ce atitudine ar trebui sa avem in fata stresului?
Cred ca este mai mult o chestiune de educatie. Este necesara o schimbare mai profunda in persoana respectiva in ceea ce priveste atitudinea sa in general. In primul rand, conceptia despre lume, valori, existenta trebuie sa se schimbe putin, pentru ca oamenii s-au obisnuit sa se autoevalueze si sa evalueze pe altii dupa ceea ce fac si dupa ceea ce au. Exista aceasta permanenta goana dupa performanta, sa facem cat mai mult, s-avem cat mai mult, sa ne comparam cu ceilalti, iar acesta este motorul principal al vietii. Atunci cand incepem sa intelegem ca, de fapt, valoarea vietii consta in ea insasi si ca este important cum traiesti, cum experimentezi fiecare situatie in viata, ne oprim si ne revizuim putin atitudinea. Atat timp cat contextual exterior nu poate fi schimbat, trebuie sa stai si sa privesti in tine si sa muti locul de control in interior. E necesar sa te gandesti care e de fapt sistemul meu de valori, ce-mi doresc de la viata, care cred eu ca este menirea mea, care este atitudinea care imi da mie un echilibru fizic, psihic si social, cand ma simt eu cel mai bine, ce-as putea face ca sa ma simt mai bine. Cand atentia este mutata in interior, intotdeauna se gasesc solutii.