Conferința internațională „Psihoterapia și condiția umană”

Aflată la a treia ediție, Conferința Internațională „Psihoterapia și condiția umană” organizată de către Asociația de Psihoterapie Integrativă și Psihologie Clinică se desfășoară online în perioada 24-25 octombrie 2020. Tema acestui an este “Abordări diferite în psihoterapia tulburărilor afective”. Conferinta este creditată de către Colegiul Psihologilor din România.

Înscrie-te la conferință

Vor susține prelegeri și workshop-uri:

  • Prof.univ.dr. Șerban Ionescu;
  • Psihoterapeut psihoterapie psihanalitica Augustin Cambosie;
  • Conf.univ.dr Diana Vasile;
  • Psiholog clinician, Psihoterapeut Magda Luchian;
  • Lector univ.dr. Lucian Negoiță;
  • Psihoterapeut Jerome Chidharom;
  • Psihoterapeut Gabriela Bădăluță,
  • Psiholog clinician Ligia Moise,
  • Conf.univ.dr. Victoria Gonța;
  • Conf. Dr. Jana Chihai și alții.
Taxa de participare:
 
  • 600 lei: non-membri APIPC;
  • 500 lei: membri APIPC;
  • 500 lei: studenți și masteranzi.

Date necesare pentru efectuarea plății:

  • Asociația de Psihoterapie Integrativă și Psihologie Clinică – Iași
  • CIF 31077527
  • Cont BRD: RO47BRDE240SV25700142400 – cu specificațiile: „Contribuție Conferința 2020, nume, prenume”

Click aici pentru accesarea formularului de înscriere.

 
Diana Lucia Vasile, PhD Psihoterapeut și psiholog clinician principal - Workshop: Sentimentul de neputință în psihoterapia traumei
diana-vasile

Psihoterapeut și psiholog clinician principal, formator și supervizor. În 2010 a înfiinţat Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, al cărui președinte este. Cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea București, coordonează proiecte de training pentru diverse companii şi persoane individuale, fiind totodată membră a Academiei Terapeuților de Traumă din Australia.

Diana Lucia Vasile, PhD

Psihoterapeut și psiholog clinican principal

WORKSHOP: Sentimentul de neputință în psihoterapia traumei

Psihoterapia traumei presupune multe momente în care psihoterapeuții întâlnesc neputința clienților lor. Și, de asemenea, multe momente în care ei înșiși trăiesc neputință. Ce pot face atunci pentru ca psihoterapia sa fie eficientă? Care este rolul trăirii de neputință în dezvoltarea tulburărilor afective? Care este rolul trăirii de neputință în dezvoltarea autoreglării?

Workshopul își propune să răspundă la aceste întrebări, să diferențieze trăirea de neputință de alte trăiri emoționale precum frica și rușinea, precum și să sprijine psihoterapeuții să construiască intervenții eficiente pentru a sprijini persoanele care cer sprijin pentru restructurarea psihică.

The feeling of strengthlessness in trauma psychotherapy

There are many moments in trauma psychotherapy when psychotherapists meet the clients’ feelings of helplessness, of strengtlessness. Of course, psychotherapists often feel helpless. What can they do in those very moments to be effective? What is the role of helplessness in developing affective disorders? And what is the role of helplessness and strengthlessness in developing self-regulation?

This workshop aims to answer these questions, to differentiate the feeling of helplessness and strengthlessness from other feelings as fear and shame, and also to guide psychotherapists to create effective interventions to help those people who ask them for support for their psychological restructuring.

Şerban Ionescu, Psihiatru şi psiholog clinician - Prelegere: Rezilienţa şi terapia tulburărilor afective: ce implicaţii pentru practică?

Psihiatru şi psiholog clinician, profesor emerit de psihopatologie la Universitatea Paris 8 Saint-Denis şi la Universitatea Québecului la Trois-Rivières, Doctor Honoris Causa – Universitatea de Vest (Timişoara) şi Université de Liège (Belgia), cavaler al Ordinului Palmelor Academice (Franţa), preşedinte de onoare al Resilio – Asociaţia Internaţională pentru Promovarea şi Difuzarea cercetării asupra Rezilienţei.

Autor sau coautor a 32 de volume şi a peste 250 de publicaţii ştiinţifice.

Șerban Ionescu, PhD

Psihiatru şi psiholog clinician

PRELEGERE: Rezilienţa şi terapia tulburărilor afective: ce implicaţii pentru practică?

Conferinţa oferă trei răspunsuri la întrebarea-titlu, furnizând informaţii asupra : (1) adaptării terapiei la patternurile evolutiv şi de rezilienţă al persoanelor prezentând tulburări afective; (2) includerii în demersul terapeutic a mai multor factori implicaţi în procesul de rezilienţă (emoţiile pozitive, flexibilitatea cognitivă, suportul social, spiritualitatea, copingul activ); (3) evaluarea procesului de rezilienţă în situaţia specifică a prezenţei tulburărilor afective.

Resilience and therapy for mood disorders: what implications for practice?

The conference provides three answers to this question, by presenting information on: (1) the adaptation of therapy to patterns of disorder evolution and of resilience process in people with mood disorders; (2) the inclusion in the psychotherapeutic procedure of several factors involved in the resilience process (positive emotions, cognitive flexibility, social support, spirituality, active coping); (3) the resilience assessment in persons with mood disorders.

Jerome Chidharom, Psihoterapeut - Workshop: Procesul terapeutic al Dr. Taibi Kahler
jerome-chidharom

Coach, trainer, psihoterapeut și formator-supervizor în cadrul Școlii Europene de Psihoterapie Socio și Somato-Analitică. Este senior-trainer în procese de comunicare managerială, in sisteme manageriale pe echipe, formator în cadrul EFQM (Federația Europeană a Calității Managementului).

Jerome Chidharom

Psihoterapeut

WORKSHOP: Procesul terapeutic al Dr. Taibi Kahler

Cum însoțești clientul pentru a coopera? Cum îi dezvolți încrederea în sine? Ce atitudine (postură) trebuie adoptată, ce cuvinte și tonalitate e bine să folosești, pentru a ajuta clientul să își găsească resursele și răspunsul care să-i soluționeze problema?

Cum îl ajuți să-și câștige autonomia ? Cum ai grijă de tine în calitate de terapeut?

The therapeutic process of Dr. Taibi Kahler

How do you accompany your client in order to invite him to cooperate? How you develop his self trust? What kind of attitude ( posture) you need to adopt, what kind of words and tone is good to use in order to help our client to find his resources and the answer that will help him to solve his problem? How do you help him to gain autonomy? And how do you take care of your self as therapist? 

Augustin Cambosie, Psihoterapeut și psiholog clinician principal - Workshop: Universal și integrativ în psihoterapie: transfer/contratransfer

Psihoterapeut, formator, supervizor – statut conferit de A.R.P.P., membru în Consiliul de Conducere al Federației Române de Psihoterapie (1993-1995 – prim-vicepreședinte al Federației Române de Psihoterapie (F.R.P.), profesor asociat la Facultatea Hyperion-secția Psihologie, profesor asociat la S.N.S.P.A. – Catedra de Psihologie, membru direct al E.F.P.P. (European Federation of Psychoanalitic Psychotherapies).

Augustin Cambosie

Psihoterapeut și psiholog clinician principal

WORKSHOP: Universal și integrativ în psihoterapie: transfer/contratransfer

Istoria contemporană a psihoterapiilor relevă o tendință de „completare” a noțiunilor fundamentale, atât teoretice cât și clinice, cu elemente poate mai precis structurate și implicit mai uzitate în alte forme de psihoterapie. Aceste psihoterapii pot fi asemănătoare (ex. psihanaliza și psihoterapia analitică) sau chiar distale ca paradigmă și clinică (ex. psihanaliza și psihoterapiile cognitiv-comportamentale).

Cu cât noțiunea, conceptul, metoda, instrumentul are un caracter mai universal, cu atât nici o formă de terapie, indiferent de paradigma de bază, nu poate face abstracție de paradigma acestui concept în clinica psihoterapiei respective.

Lucrarea de față își propune demonstrarea acestei realități în cazul analizei relației terapeutice, cunoscută în psihanaliză sub numele de transfer/contratransfer.

Universal and Integrative in Psychotherapy: Transference/Countertransference

An increasingly marked feature of the contemporary schools of psychotherapy is the tendency to “complement” the basic notions (both the theoretical and the clinical ones) defining one given kind of therapeutic approach with several elements  which are better organized and implicitly more used in other types of psychoterapeutic treatment. The approaches in question can be consonant (such as the psychoanalysis and the analytical psychotherapy) but they can be as well very dissimilar in their paradigms and clinical formulas (such as the psychoanalysis and the cognitive-behavioral therapies). The force and validity of this actual trend is obviously derived from the clinical work. The more universal a given notion – or method, or instrument – is, the more it seems that no form of therapy, regardless of its basic paradigm, can ignore it in its clinical practice. In this paper we argue that a good and not enough investigated example for this ubiquitous character of psycho-therapeutical basic notions is provided by the psychoanalytic theory of transference-countertransference.  

Lector univ.dr. Lucian Negoiță - Workshop: Ocolirea rezistenţelor clienţilor prin tehnici de comunicare indirectă – hipnoza fără transă

Lector univ., psiholog principal, formator şi supervizor Asociația de Hipnoterapie și psihoterapie cognitiv-comportamentală.

Lector.univ.dr. Lucian Negoiţă

Psiholog principal

WORKSHOP: Ocolirea rezistenţelor clienţilor prin tehnici de comunicare indirectă – hipnoza fără transă

Obiectivul workshop-ului: Familiarizarea cursanţilor cu tehnicile de comunicare indirectă de sorginte ericksoniană, însuşirea de către aceştia a cel puţin unei tehnici şi experienţierea lor în vederea utilizării acestora în vederea ocolirii rezistenţelor naturale ale clienţilor în procesul de schimbare terapeutică din cabinetul psihologic.

Structura workshop-ului:

  1. Prezentarea principalelor tehnici de comunicare indirectă ericksoniană şi a structurii dialogului strategic de influenţare şi ghidare în procesul de schimbare.

  2. Exemplificarea aplicării tehnicilor propuse şi facilitarea apariţiei unor microschimbări la subiecţii voluntari; 

  3. Exersarea in diade de către cursanţi a tehnicilor de lucru propuse in vederea  dobândirii abilităţilor de a folosi tehnicile de comunicare indirectă şi dialogul strategic.
  4. Aplicaţii ale hipnozei ericksoniene şi terapiei strategice.

Finalitatea:

Participanţii se vor familiariza cu tehnici şi exerciţii specifice hipnozei ericksoniene şi terapiei strategice, având posibilitatea să utilizeze în practica lor terapeutică aceste achiziţii, pentru a-şi dezvolta abilităţile de a facilita schimbarea terapeutică.

Overcoming client’s resistance through indirect communication technics – hypnosis without trance

Workshop objective : Student familiarization with indirect communication technics of ericksonian origins, obtaining of at least one method and experimenting with them in order to overcome natural client’s resistance in the therapeutic change process.

Workshop structure:

  1. Presentation of the main technics of indirect ericksonian communication and strategic dialog, meant to influence and guide the client in the therapeutic change process

  2. Exemplification of technics application and ease of microchanges in voluntary subjects

  3. Dyad exercising of the proposed technics in order to better obtain the abilities needed to use the indirect communication and the strategic dialog

  4. Applications of ericksonian hypnosis and strategic therapy
Ligia Moise, Psiholog clinician - Prelegere: Psihotrauma - trigger-ul violenței domestice

Ligia Moise

Psiholog clinician

PRELEGERE: Psihotrauma – trigger-ul violenței domestice

Există acest fenomen social, prezent în lumea întreagă, violența domestică, ce are doi „protagoniști” care sunt ca doi poli care se atrag dar care, așa cum știm din literatura de specialitate, au ca trigger pentru comportamentul lor psihotrauma suferită de fiecare dintre ei, cel mai probabil în mica copilărie. 

De aceea, a ne îndrepta atenția și efortul de a înțelege și a rezolva problema doar intervenind asupra problematicii victimei este ca și cum am căra apă cu ciurul. 

Patologia agresorului ar trebui să ne preocupe în egală măsură pentru că doar din înțelegerea acesteia putem găsi soluții viabile care să reducă numărul victimelor și, de ce nu, la un moment dat, la stingerea acestui fenomen social.”

Psychotrauma – the trigger of domestic violence

Domestic violence is a social phenomenon, present all over the world. It that has two „main characters” acting like oposed poles attracting each other but also, as we know from scientific studies, they each have a trigger for their actions and behaviours: the psychotrauma suffered by each of them, most probaly in early childhood.

Therefore, directing our attention and effort to understand and solve the problem only by intervening on the victim’s situation is as if we were carrying water with a sieve.

The pathology of the aggressor should be of equal concern to us because only by understanding it we can find viable solutions that can reduce the number of victims and, why not, at some point, extinguish this social phenomenon.”

Liana Rada Borza, Medic psihiatru - Workshop: îmbătrânirea activă, perspectiva psihogeriatrică

Experiență clinică, de management și de leadership ȋn cadrul NHS Anglia pe post de Consultant in Old Age Psychiatry/Gerontopsihiatrie; Honorary Clinical Senior Lecturer – Centre for Psychiatry, Imperial College London; Independent Expert – Comisia Europeană, Bruxelles; doctorat ȋn cotutelă internațională cu Professor Barry Reisberg, New York University School of Medicine având ca temă de studiu boala Alzheimer; postdoctorat în etică medicală și ȋngrijire paliativă; absolventă a University College London – Intercalated BSc Honours ȋn Neuroştiințe; singurul medic psihiatru invitat ca Honorary Speaker la a 17-a ediție a Aesthetic & Anti-Aging Medicine World Congress Monaco 2019; asociat al platformei online de telepsihiatrie Psychiatry-UK LLP, Marea Britanie.

Liana Rada Borza

Medic psihiatru

PRELEGERE: Îmbătrânirea activă: perspectiva psihogeriatrică

Conform Organizatiei Mondiale a Sănătății, conceptul de “îmbătrânire  activă” nu se referă doar la abilitatea de a fi activ din punct de vedere fizic, ci reprezintă și ”procesul de  optimizare  a oportunităților pentru menținerea sănătății, participării și securității cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții pe măsură ce se înaintează în vârstă.”

Astfel, prezentarea de față se va concentra pe rolul Echipei Comunitare de Sănătate Mintală în promovarea și sprijinirea îmbătrânirii active, explorând totodată responsabilitățile terapeutului ocupațional în colaborare cu asistentul social în asigurarea îngrijirii și în facilitarea angrenării în activități și a interacțiunii sociale a persoanelor vârstnice cu probleme de sănătate mintală.

Prezentarea de asemenea va ilustra cum se formulează un plan de îngrijire centrat pe persoană (personalizat), subliniind importanța  intervențiilor psihosociale și a evaluării corecte a riscurilor astfel încât să fie asigurate sănătatea și siguranta persoanelor vârstnice vulnerabile.

Active ageing: the psychogeriatric perspective

According to the World Health Organization, active ageing does not refer just to the ability to be physically active, but it also represents “the process of optimizing opportunities for health, participation and security in order to enhance quality of life as people age”. In this regard, the current presentation will focus on the role of the community mental health team in promoting and supporting active ageing, also exploring the responsibilities of the occupational therapist in collaboration with the social worker in the provision of care and in facilitating the engagement in activities and the social interaction of the elderly with mental health problems. This presentation will also illustrate how to formulate a person-centred care plan, underlining the importance of psychosocial interventions and of an accurate risk assessment to ensure the health and safety of the vulnerable older adults.

Mara Priceputu, Psihoterapeut - Prelegere: Servicii de psihoterapie integrativă conexe actului medical pentru beneficiarii sistemului medical privat și ai sistemului de asigurări sociale de sănătate

Președinte al Institutului Roman de Psihoterapie Integrativa, președinte al Federației Române de Psihoterapie,Formator și Supervizor în Psihoterapie integrativă și Psihologie clinică. Psihoterapeut European Certificat (CEP). Autor a mai multor lucrări și cercetări științifice, membru în comisii profesionale și de cercetare naționale și internaționale.

Mara Priceputu

Psihoterapeut

PRELEGERE: Servicii de psihoterapie integrativă conexe actului medical pentru beneficiarii sistemului medical privat și ai sistemului de asigurări sociale de sănătate

În contextul evenimentelor anului 2020 în care întreaga societate a fost preocupată și afectată de pandemia Covid -19 și nu numai, vă propunem analiza serviciilor de psihoterapie atât pentru beneficiarii serviciilor medicale din sistemul privat cât și pentru serviciile ce pot fi decontate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Acestea vizează un spectru larg de obiective, precum: suport psihoterapeutic la momentul diagnosticării, intervenție în adaptarea și integrarea condiției medicale prezente (acceptarea bolii cronice), intervenții de restructurare a identitătii personale în situații limită (pierderea unei părti din corp, a unor competențe, a capacității de muncă, a autonomiei, modificări ale fizionomiei  și/sau ale unor caracteristici  de identitate etc).

Ne propunem detalierea acestor intervenții și evidențierea principiilor funcționalității psihosomatice ca resursă individuală.

Integrative Psychotherapy services related to the medical intervention for both the private medical system and state provided medical services through the national health insurance system

In the context of the recent 2020 events, the Covid-19 pandemic, when the entire society was preoccupied and affected by it, I propose to analyze the psychological services both in the private system and the public system sustain by the health insurance.

This analyze aims for a variety of goals: psychological support at the moment of receiving the diagnostic , specific intervention in the process of adapting and integrating the new medical condition  ( accepting the chronic disease), also an intervention of restructuring of the personal identity  in extreme situation ( loosing of a body part, some abilities, maybe work capability, autonomy,  physical appearance, and/or other identity characteristics).

My goal is to explore and detail these interventions and highlighting the principals of psychosomatic functionality as an individual resource. 

Jana Chihai, Conf. univ. - Prelegere: Tulburările afective bipolare în serviciile de sănătate mintală – intervenții și accente importante

Conferențiar universitar Catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

Jana Chihai

PRELEGERE: Tulburările afective bipolare în serviciile de sănătate mintală – intervenții și accente importante

Prevalența pe durata vieții pentru Tulburarea bipolară tip I este de 0,4 – 1,6%, iar pentru Tulburarea bipolară tip II este aproximativ 1-2%.

Este recomandat ca psihoterapeutul sau psihologul, asistenta medicală și psihiatrul să investească într-o colaborare activă, pentru a asigura o intervenție rapidă în caz de perturbare a dispoziției. Accesul și disponibilitatea suficientă pentru îngrijire sunt cruciale pentru pacient și îngrijitorii acestora. Intervenția psihologică și psihosocială sunt de preferință executate de profesioniști înregistrați specializați în tulburări bipolare. Tratamentul în grup ar trebui să fie asigurat de doi profesioniști. Tratamentul psihologic și psihosocial trebuie oferit treptat (îngrijire în trepte).

Bipolar affective disorders in mental health services – interventions and important points

Lifetime prevalence for Type I bipolar disorder is 0.4 – 1.6%, and for type II bipolar disorder is approximately 1-2%.

It is recommended that the psychotherapist or psychologist, the nurse and the psychiatrist invest in an active collaboration, to ensure a quick intervention in case of starting mood disruption. Sufficient access and availability to care is crucial to the patient and their caretakers.  Psychological and psychosocial intervention are preferably executed by registered professionals specialized in bipolar disorders. Group treatment should be provided by two professionals. Psychological and psychosocial treatment should be offered stepwise (stepped care).

Gabriela Hum, Psiholog și psihterapeut - Prelegere: Abordarea psihodinamica din perspectiva psihoterapiei pozitive a depresiei| Workshop: Ce e nevoie sa las sa moara pentru ca eu sa pot sa traiesc?
gabriela-hum

Gabriela Hum

Psiholog și psihoterapeut

Prelegere: Abordarea psihodinamica din perspectiva psihoterapiei pozitive a depresiei

In Psihoterapia Pozitiva un aspect principal este intelegerea positumului, a ceea ce este dat, a ceea ce este factual, in situatia prin care trece clientul. In abordarea psihodinamica inainte de a aborda situatia clientului este important de inteles care sunt prerechizitele cu care vine clientul in terapie, iar apoi daca simptomele de depresie isi au radacina in patternurile relationale disfunctionale, intr-un conflict intern sau in dificultai la nivel de structura de personalitate.

Psychodymanic approach of depression from Positive Psychotherapy perspective

In Positive Psychotherapy one of the most important purpose is to see the positum – what is factual in our client situation. The psychodynamic perspective asks first to understant the client prerequisites, and then to establish if the depression has its roots in a relationship pattern, an inner conflict or a personality structure.

Workshop: Ce e nevoie sa las sa moara pentru ca eu sa pot sa traiesc?

In psihoterapia pozitiva simptomul este vazut ca o masura de compromis inconstienta si o cale de intelegere a lumii intra-psihice a clientului. Workshopul se va focusa pe abordarea depresie din doua perspective:

  • aceea a „partii din mine care trebuie sa moara pentru ca eu sa pot sa traiesc”
  • respectiv din perspectiva intelegerii resurselor pe care clientul le implica in a face fata situatiei in care se afla si a resurselor de care are nevoie sa le dezvolte, pentru a trece prin situatia data

What I need to let die in order to be alive?

In Positive Psychotherapy the symptom is seen as a unconscious compromise and a way to understand the client intrapsychic world. The workshop will focus on how to work with clients with depression from 2 perspectives:

  • the perspective of „which is the part of me which has to die in order to let me to be alive”
  • and the perspective of the resources which depression brigs out from myself, and the resources I have to develop in order to go through depression on a way which let me grow
Victoria Gonța, Psiholog și psihterapeut - Workshop: Utilizarea EMDR in tulburarile disociative

Victoria Gonța

Psiholog și psihoterapeut

Workshop: Utilizarea EMDR in tulburarile disociative

Termenul de disociere este atribuit lui Janet (1870), care l-a descris ca pe o structură mentală creată pentru a exclude evenimentele traumatice din conștiință. Pentru a procesa memoria traumatică cu EMDR, este necesar ca disocierea să fie gestionată în mod eficient și ca clientul să fie stabil (Shapiro 2001, p.95). EMDR va fi folosit în primul rând pentru a reduce și a contura simptomele, a construi puterea eului, a dezvolta cooperarea între părți, a crește sentimentul senzației de siguranță și a crește toleranța la distres, mai degrabă decât lucrul în mod specific cu amintirile traumatice. Care este riscul utilizării EMDR cu persoanele disociative? Francine Shapiro afirmă: Utilizarea mișcărilor ochilor prea devreme în tratament riscă distrugerea prematură a barierelor disociative. Pentru intervenția în situații de criză, terapeutul ar trebui să încerce mișcări ale ochilor numai dacă riscurile de a nu interveni sunt la fel de ridicate ca la intervenție.

The use of EMDR in dissociative disorders

The term of dissociation is attributed to Janet (1870), who described it as a mental structure created to exclude traumatic events from consciousness. In order to process traumatic memory with EMDR, it is necessary for the dissociation to be managed efficiently and for the client to be stable (Shapiro 2001, p.95). EMDR will be used primarily to reduce and define symptoms, build self-power, develop cooperation between parties, increase feelings of security, and increase tolerance for distress, rather than working specifically with traumatic memories. What is the risk of using EMDR with dissociative people? Francine Shapiro states: The use of eye movements too early in treatment risks the premature destruction of dissociative barriers. For crisis intervention, the therapist should try eye movements only if the risks of not intervening are as high as the intervention.